Coș
Publicat de Vaszi Isciuc
Acest blog explică importanța dimensionării adecvate a echipamentelor de încălzire prin prisma puterii calorice pentru încălzirea eficientă și economică a diferitelor spații. Descrie cum puterea calorică necesară variază în funcție de dimensiunea și volumul spațiului de încălzit, precum și de izolația acestuia. De asemenea, textul oferă o scurtă istorie a metodelor de încălzire folosite de-a lungul timpului, de la descoperirea focului la sobele moderne din teracotă, subliniind evoluția tehnologică în acest domeniu. Se prezintă ecuația de calcul a puterii calorice necesare, care consideră suprafața și volumul spațiului, factorii termici și materialele de construcție, și se discută aplicabilitatea practică a acestor calcule în alegerea sistemelor de încălzire.

Dimensionarea corectă a echipamentelor de încălzire prin prisma puterii calorice a acestora este esențială pentru a ne încălzi locuințele , casele de vacanță, birouri sau spații industriale în mod eficient și totodată economic . În acest blog, vom examina cum puterea calorică a sistemelor de încălzire, exprimată în kilowați (kW), se corelează cu dimensiunea spațiului de încălzit, respectiv a volumului de aer dintr-o încăpere/imobil care trebuie încălzit , echivalat cu suprafața în metri pătrați (mp) sau volumul exprimat în metri cubi (mc) .

Din experiența înaintașilor, scurt istoric:

Încălzirea habitatului , a sălașurilor , a locului de înnoptat și mai târziu a locului de trai al grupului , tribului sau familiei a fost o preocupare permanentă a omului , încă de la descoperirea focului , pentru a avea asigurat un trai confortabil în timpul perioadelor reci. Cu timpul a realizat din experiența proprie , faptul că încălzirea spațiului este condiționată atât de factori naturali cum ar fi modul de așezare a spațiului/locuinței în raport cu soarele , cu direcția de suflu a vânturilor , cu direcția de propagare a ploilor și zăpezilor , dar și de factori constructivi cum sunt materialul din care sunt alcătuiți pereții habitatului , mărimea și direcția deschizăturilor acestuia (uși , ferestre) , modul de izolare a podelelor și bineînțeles locul unde este așezat focul , vatra acestuia , ca și element de încălzire. Odată cu trecerea timpului omul a început să construiască sisteme în care focul să se păstreze mai mult timp și în același timp să încălzească spațiul în care era amplasat. Astfel au apărut primele sobe , la început construite pe loc din pietre lipite cu lut , mai apoi când au observat că lutul la căldură devine dur au început să construiască cărămizi și cu trecerea timpului s-a ajuns la teracota pe care o cunoaștem astăzi , din care se construiesc sobele pe care le cunoaștem din copilărie , de diferite mărimi, în diferite forme și de diferite culori .

Despre "Puterea de Încălzire vs Dimensiunea Spațiului de Încălzit" sau "Ecuația Puterii Calorice Necesare" :

După cum reiese și din cele spuse anterior reușita realizării unei încălziri eficiente a unei încăperi , a unui spațiu, depinde de mai mulți factori . Dintre aceștia principalii sunt izolația termică a spațiului atât interioară cât și exterioară, materialul pereților (lemn, bca, panouri metalice, cărămidă, ș.a.) , materialele din care este realizată podirea (lemn, mozaic, laminat, gresie, ș.a.) , calitatea ferestrelor și a ușilor de acces și materialul din care sunt fabricate și nu în ultimul rând confortul termic, temperatura care se dorește a se obține în spațiul respectiv. Totuși , ca urmare a dezvoltării cunoașterii tehnologice din toate domeniile de activitate , astăzi dispunem de o serie de vectori statistici, de calcule accesibile constatate din practică, cu ajutorul cărora putem efectua calcule destul de precise, pentru a ști câți kilowați putere calorică trebuie să aibă un dispozitiv de încălzit (sobe , șeminee , centrale termice ș.a.) pentru a încălzi o anumită suprafață în metri pătrați, sau un anumit volum de aer în metri cubi. Aceste calcule , concretizate într-unul singur reprezintă așa numita " Ecuația de Calcul a Puterii Necesare de Încălzire", care are următoarea formulă :
Aria Spațiului de Încălzit x Înălțimea Spațiului de Încălzit (se ia în calcul înălțimea maximă) = Volumul Spațiului de Încălzit
Volumul Spațiului de Încălzit x Factorul Termic estimat = Puterea Calorică Necesară (puterea minimă a dispozitivului de încălzit)

Conform acestor calcule tehnice, în ceea ce privește izolarea spațiului de încălzit , numit și "Factor Termic" , există trei nivele de calcul care trebuie luate în considerație în rezolvarea ecuației puterii calorice necesare .

  • Nivelul 1 , atunci când spațiul este izolat termic complet interior/exterior , etanșeizat termic cu ferestre și geamuri de calitate și cu o podire din materiale calde , se folosește în ecuație o valoare a factorului termic cuprinsă între 50 și 55 wați pentru 1 mc de aer de încălzit .
  • Nivelul 2 , când avem un spațiu cu o izolație medie , cu etanșeizare din materiale inferioare calitativ , cu o podire intermediară , tehnicienii folosesc în ecuație o valoare a factorului termic de 60-65 wați pentru 1 mc de aer de încălzit .
  • Nivelul 3 , atunci când spațiul de încălzit nu este izolat , nu este etanșeizat termic și podirea este din materiale combinate. În acest caz specialiștii iau în calcul o valoare a factorului termic de 70-75 wați pentru 1 mc de aer încălzit.

Aceste calcule sunt strict de natură tehnică , folosind în primul rând caracteristicile constructive a spațiului de încălzit , ele trebuie corelate și cu celelalte condiții , cele așa zise "bătrânești" , respectiv orientarea imobilului în spațiu , condițiile meteorologice și specificul reliefului din zona în care se află și materialele secundare folosite la construcția acestuia. Astfel în cazul unor factori externi vitregi , valoarea puterii necesare încălzirii unui metru cub de aer , deci a factorului termic, va fi crescută.

Aceste calcule au aplicabilitate practică în cazul oricărui sistem de încălzire , totuși având în vedere multitudinea factorilor externi care trebuie luați în calcul și variabilitatea în spațiu/timp a acestora , calculele au o anumită doză de probabilitate. În cazul sistemelor de încălzit tehnic superioare cum sunt termoșemineele , centralele termice , pompele de căldură ș.a. , calculul are un nivel de exactitate crescut . În cazul sistemelor clasice , cum sunt șemineele, sobele din teracotă sau sobele de gătit și încălzit , vetre deschise ș.a. , putem vorbi de un calcul estimativ. Astfel putem să estimăm cu aproximație cam ce putere trebuie să aibă dispozitivul (soba, șemineul) pe care dorim să îl punem în locuința noastră.

  • Concluzii

Aspecte importante de luat în considerare la alegere :

Izolația termică : Înainte de a alege o sobă, este important să evaluăm izolația termică a spațiului, deoarece aceasta poate influența semnificativ puterea necesară.
Configurația spațiilor : Spațiile deschise, plafoanele înalte sau mai multe camere interconectate pot necesita o putere mai mare de încălzire.
Clima : Condițiile climatice locale afectează și ele necesarul de încălzire. Într-un climat mai rece, poate fi necesară o putere mai mare pentru încălzirea aceleiași suprafețe.

Dimensionarea corectă a echipamentului de încălzire este crucială pentru eficiență și economie. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de ajutor pentru a alege soba potrivită, nu ezitați să ne contactați. Scopul nostru este să facem din casa dvs. un loc cald și primitor, în orice sezon.

Sper că aceste informații vă vor ajuta să faceți alegerile potrivite pentru confortul și eficiența încălzirii în spațiul dvs.